marți, 10 noiembrie 2009

ciudat


Vad din ce in ce mai multi din jurul meu blocati intr-realitate virtuala... personaje care prefera sa se piarda pe internet, sa joace cu orele un joc stupid pe internet, sau sa stea non stop pe mess[desi in momentul asta si eu ma aflu online]... in loc sa citeasca o carte, sa vada un film oricat de jalnic ar fi sau sa aprecieze o plimbare.. chiar daca e un ger de crapa pietrele... noi, tinerii de azi, am uitat sa ne bucuram de micile placeri ale vietii... am uitat sa apreciam o gura de aer proaspat[impropriu spus pt k locuiesc intr-un oras]
E trist ca am ajuns obsedati de internet.. de biti... si de tot ce inseamna tehnologie...
***

Si facand o analiza asuprea mea, trebuie sa afirm ca sunt dependenta de mobil... tastat mesaje[asta e si mai trist] si vorbit la telefon cu orele...
***
Motivul acestei postari este ca astazi am deschis calculatorul si pur si simplu nu aveam ce face...am intrat pe mess... ca sa ies peste 2 minute... si adevarul e ca pe'net pur si simplu nu aveam ideea ce sa caut ca sami trezeasca interesul... gandul care ma speriat a fost ca desi nu aveam ce face la calculator, totusi lam lasat deschis....

Imi doresc sa nu devin dependenta de net... sa fi capabila sa renunt la a sta in fata calculatorului in favoare unei plimbari sau unei partide de whist...
***
PUR SI SIMPLU VREAU SA NU AJUNG SA TRAIESC PENTRU BIROUL PE CARE SE AFLA CALCULATORUL DIN FATA MEA.
***


Scrisoare catre generatia noastra Nascuti la inceputul anilor 70-90, vedem acum in anul 2007 cum casa parintilor nostril este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani. Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data. Suntem ultima generatie care a jucat "Ascunselea", "Castel", "Ratele si vanatorii", "Tara, tara! Vrem ostasi", "Prinsea", "Sticluta cu otrava", "Pac Pac", "Hotii si vardistii", ultimii care au strigat "Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa) primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu cd-uri. Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca. Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere. Noi am fost ultimii "Soimi ai Patriei" si ultimii "Pioneri". La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza... Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari. Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor. Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe cu apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala. Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam! Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears Am citit "Licurici", "Pif", Ciresarii, si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri "de la TEC" fara sa ne fie teama ca "au prea multe E-uri", iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi. Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul. Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf. Abia asteptam la chefuri sa jucam "Fantanita", sau "Flori, fete sau baieti", sau "Adevar sau Provocare", sau orice ne dadea un pretext sa "pupam pe gura" pe cine "iubeam". Noi suntem cei care inca au mai "cerut prietenia", care inca roseam la cuvantul "sex", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea. Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au "child proof the house", ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie. Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a treischimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea "Feriti-va de magarus". Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de "first-timers"... Daca citesti si ai cazut macar un pic pe ganduri, esti de-al nostru
***************************

miercuri, 28 octombrie 2009

damn


ce iti e si cu relatiile astea...:| mama lui de orgoliu care nu-si prea are rostul, dar pe masura ce trece timpul, parca devine mai mare... si ma refer la mine aici. In fine e o postare scrisa aiurea, nici nu stiu ce titlu sa-i pun..:| e doar ca sa imi distrag atentia


ps: poza nu are nici o legatura cu continutul postarii

luni, 19 octombrie 2009

lectie de viata


In perioada 15-18 octombrie am fost intr-o excursie la munte... la Odorheiu Secuiesc... ce sa zic... locuri geniale, peisaje, in sfarsit totul frumos:) Adevarat ca am decis ca vreau sa ma mut la Brasov sau Sighisoara(hei, sa visez nu ma costa nimic nu-i asa?:D) Mi-au placut super mult locurile pe care le-am vazut, dar nu acesta e motivul pentru care fac aceasta postare...
Mai intai trebuie sa mentionez ca in timpul micii nostre drumetii am fost cazati la o casa din Odorheiul Secuiesc, apartinand unei congregatii catolice. Acolo locuiesc 125 de copii proveniti dintr-o saracie lucie, orfani de un parinte sau ambii parinti si copii care au trecut prin drame care ar fi greu de suportat pentru oricare dintre noi.

Bun. Trebuie sa spun ca am intalnit acolo niste copii si tineri care mi-au dat in 3 zile o lectie pe care poate ca mi-ar fi trebuit ani sa o invat: sa apreciez ceea ce am ce mi se ofera si mama pe care o am...(desi de multe ori o numesc terorista pt k ma lasa afara 2 ore cand eu vreau 3, dar macar aceasta"terorista" cum ii zic mamei knd nu-mi face pe plac are grija f mare de mine si ma rasfata cum poate ea mai bn...) Am intalnit acolo copii si tineri care trebuie sa cerseasca un dram de afectiune de la straini, de la persoane care nu le cunosc...afectiune pe care ar trebui sa o primeasca din plin,neconditionat si gratuit... in special de la parinti...
Recunosc, cateva fetite m-au impresionat enorm de mult...Mi s-a parut incredibil ca un copil care te vede prima data sa te ia in brate de parca i-ai fi fost mama, matusa.sora... de parca te-ar cunoste de o viata... si am avut parte de multe astfel de momente... nici macar nu am cuvinte sa le descriu...
Sunt niste tineri si copii care desi nu au nici un suport financiar,spiritual si moral, sunt mai bagati decat oricare dintre noi care am fost acolo si care "suntem tinuti in puf" de parintii nostri...
Ei stiu sa-si imparta bagotia morala, saracia, dramele, zambetele, si bucatica de ciocolata primita... Dar si mai important stiu sa se respecte...
Totusi acesti tineri si copii reprezinta o realitate cruda a Romaniei si a lumii..Oare cati or mai fi in situatia lor? Cati mai sufera dormind in frig ,dorindu-si doar un pat si o mancare calda... Cati oare, la varste fragede, mai trec prin drame greu de imaginat pentru oricine?
Iar acum ma intreb cati dintre noi de acolo am canta cu frunta sus,senini si cat ne tin plamanii versurile"sunt sarac, sunt sarac/N-am un ban in buzunar/Sunt sarac, si ce daca?/ Eu cu soarta ma impac''... Mi-a plcut ca nu-si ascund originile si nu se rusineaza de originile lor si situatia lor....


Acolo intr-un colt de rai locuiesc suflete care nu au cum sa nu impresioneze orice om care stie inca stie sa aprecieze adevaratele valori morale(mie, cu siguranta imi vor ramane in suflet pentru mult timp de acum inainte... De fapt cum sa uiti persoane ca ei? pur si simplu nu ai cum...)




Am avut nevoie sa merg la sute de kilometri departare ca niste copii straini sa ma invete o lectie si sa-mi dovedeasca ca ei oricand pot trece un test al sortii cu brio pentru ca sunt capabili sa vada cee e mai bun in oridce situatie.


ps: voi posta si o poza cu trei dintre ei...

miercuri, 7 octombrie 2009

miss him

it'll just be another lonely Wednesday night
i swear it's just the same
same old me
same old absence of a "you"

poza saptamanii


recunosc... e o idee furata.... dar nu aveam cum sa postez altfel...
am ales poza asta pentru ca oarecum defineste(impropriu spus) stilul meu..... cu 8 ore de mate pe saptamana:| si o serie de lucrari saptamanala:|, cam am nevoie de multa cafea:P

sâmbătă, 26 septembrie 2009

continuare

Am ales sa ramana doar titlul la postarea anterioara... Recunosc, ca din lipsa se inspiratie nu aveam idei legat de ceea ce as putea sa scriu.... Oricum, blogul acesta l-am creat pentru momentele in care am nevoie sa evadez din probleme s-au pur si simplu sa aberez fara noima....

Pe scurt e creat pentu mine.

ne revedem tot aici.:P

prima